Văd că primăria se îndeasă să blagoslovească Bucureştii cu proiecte care mai de care mai spectaculoase, care-mi aduc aminte irezistibil de cunoscutul citat din "Boul şi viţelul": "O s-avem islazuri, dacă ni s-or da..."
La asta mă gândeam deunăzi, întorcându-mă pe la ora 13 la redacţie, aflată în vechiul bloc turn din Piaţa Naţiunilor Unite. Mă uitam peste Dâmboviţa, chitindu-mă pe unde o să treacă mândrele poduri promise de domnul primar.
Şi parcă vedeam sute de muncitori construind cu fervoare, lucrând ca albinele, ridicând într-o zi poduri şi parcări supraetajate cât alţii într-un an... Îmi cânta inima, nu alta!
Când am ajuns în faţa blocului, cu capul înfierbântat de viziuni strălucitoare ale noului Bucureşti, am dat cu ochii de cei doi muncitori harnici, trimişi de ... primărie probabil, să cureţe bazinele ornamentale din faţa blocului, cam înnămolite şi cam pline de gunoaie.
Nu munceau, ci se rugau. Cufundaţi în rugăciuni, uitaseră de mop şi de alte instrumente de fineţe cu care fuseseră dotaţi de autorităţi. Probabil că-i implorau pe sfinţii protectori ai românului să facă treaba în locul lor.
Mare greşeală! Nu ştiau probabil la cine se rugau!
Cu o ocazie fără relevanţă pentru întâmplarea de faţă, mi-a spus mie o duduie, foarte indignată, care sunt sfinţii cu pricina: Sfânta Lene şi Cuviosul Somn...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu