De ce ai nevoie ca să faci o pască rusească… la Bucureşti? Păi, în primul rând de formă. E o formă de lemn, în trunchi de piramidă. E alcătuită din 4 laturi trapezoidale, care se îmbucă între ele, dintr-un capac mic, pătrat, cu o gaură în mijloc, care se fixează de formă cu cârlige, şi dintr-un capac mare.
Pe interiorul celor 4 laturi sunt sculptate în adâncime simbolul Sfântului Duh, un porumbel înălţându-se în văzduh, literele cirilice XB - HV - Hristos Vaskrese (Hristos a înviat), cele trei cruci ale Golgotei şi simbolul Sfintei Treimi.
Ai apoi nevoie de brânză proaspătă de vaci (6 pachete, brânza dietetică Lacteea în cutie e minunată, pentru că e omogenizată şi nu mai e nevoie să frămânţi mult), de unt (1 pachet de 250 gr.), smântână (200 gr), gălbenuşuri de ou (6), zahăr (500 gr), vanilie, stafide (250-300 gr) şi fructe glasate multicolore (500 gr). Ei, da, e o bombă calorică, dar dacă mâncaţi o dată pe an o porţie mică, silueta nu va suferi.
Pasca se face în Joia Mare.
Se amestecă brânza cu untul, cu smântâna şi cu zahărul, se frământă bine, se adaugă gălbenuşurile unul câte unul, apoi vanilia. Când se omogenizează, se adaugă stafidele, apoi fructele glasate.
Se căptuşeşte forma cu o pânză subţire, moale, umezită cu apă, bine stoarsă. Încercaţi să o întindeţi cât mai bine pe inscripţii, astfel vor ieşi în relief mai bine.
Se toarnă compoziţia în forma căptuşită cu pânză, se adună deasupra pânza dinspre colţuri şi se pune capacul mare.
Se aşează forma pe o crăticioară, astfel încât să rămână destul loc dedesubt ca să se scurgă pasca. Se pun greutăţi pe capac, ca să se scurgă mai bine. Se pune la rece, dar nu la frigider, pasca trebuie să fermenteze.
Se mănâncă la masa din Duminica Paştelui. Înainte de a se aduce la masă, se dă o oră la frigider.
Musafirii vor fi încântaţi să asiste la ritualul deschiderii formei. Se scoate capacul de deasupra, se dă la o parte pânza, se pune deasupra un platou şi se întoarce forma cu susul în jos. Pasca va cădea singură în platou. Rămâne să înlăturaţi pânza şi minunea va apărea, cu inscripţiile sfinte pe laturi. Poftă bună!
PS Această formă tradiţională este păstrată din 1918, când a fost adusă în România; după aproape un veac petrecut în Bucureşti, cred că are dreptul să figureze printre istorioarele bucureştene. Dar, dacă nu aveţi o asemenea formă, nu vă întristaţi. Puteţi pune compoziţia de pască într-o strecurătoare sau într-un ghiveci nou de flori, neapărat cu fundul găurit, ca să aibă pe unde se scurge lichidul din pască. Nu veţi mai avea inscripţii, dar pasca va fi tot atât de bună.
Copyright Silvia Colfescu 2012
3 comentarii:
Hristos a inviat!
Doamna draga, blogul dumneavoastra este o bucurie, chiar si asa, cu atatea tristeti. Cat am stat acasa in ianuarie si februarie mi-am luat inima in dinti si am intrat in curtea "palatului prinţesei adormite", mi s-a parut o coincidenta fericita sa-l regasesc pe blogul dumneavoastra.
Adevarat a inviat!
Minunat! Si comentariul dumneavoastra e pentru mine o bucurie!
... Eu n-am intrat nici măcar in curte: pe poarta era un lacat cat toate zilele!
Savuroasa si spectaculoasa!
Trimiteți un comentariu