Una dintre podoabele orașului, Palatul vechi al Băncii Naţionale a
României, din strada Lipscani 25, a fost construit, între anii 1883-1900, după proiectul arhitecților Cassien Bernard și Albert Galleron, asistaţi de arhitecții N. Cerchez şi Const. Băicoianu.
BNR se ridică pe
locul unde altădată se afla Hanul Şerban-Vodă, ridicat între 1683-1685 de Şerban
Cantacuzino. Cum hanul fusese închinat de către voievod mănăstirii Cotroceni, în 1863, la secularizarea averilor mănăstireşti, a fost trecut în proprietatea statului, care, după înființarea Băncii Naționale, l-a vândut acesteia pentru ca, pe locul hanului, să-și ridice sediul.
Parter, Sala Ghișeelor
Palatul Băncii Naţionale a României are
dimensiuni monumentale. Arhitectura sa, inspirată de stilul Louis XV, evocă de
asemenea antichitatea greacă prin coloanele ionice şi corintice care împodobesc
faţada. În nişele de pe faţadele pavilioanelor de colţ sunt aşezate sculpturi
alegorice de Ion Georgescu, Ştefan Ionescu-Valbudea şi foarte probabil Atanasie
Constantinescu la coronamentul corpului central.
Interioarele sunt somptuoase.
Scări monumentale de marmură se continuă cu coridoare lungi, cu decor discret.
Printre podoabele interiorului, se remarcă stucaturi aurite, feronerie de artă, bronzuri.
Nu lipsesc sculpturile în marmură, în bronz, reliefurile.
Detalii de decor din Sala Ghișeelor de la parter, care adăpostește astăzi Muzeul BNR
Sala Consiliului de Administrație este decorată cu picturi murale, candelabre de bronz, uși pictate.
Printre autorii picturilor, G.D. Mirea, Nicolae Grigorescu, E. Voinescu.