Trec în fiecare
zi pe Calea Victoriei. Acesta e drumul meu de acasă spre redacție.
În ultimele luni,
când treceam prin dreptul parcului de vis-a-vis de Academie, simțeam că mă
deranjează ceva. Multă vreme am crezut că mă supără panoul prin care primarul
Chiliman își lăuda meritele în amenajarea parcului.
Apoi, într-o bună
zi, am înțeles. Mă deranja casa Hristu.
De fapt, nu ea. Termopanele
cu care s-a pricopsit la parter.
Casa A. Hristu
Casa A. Hristu se
află pe Calea Victoriei, la numărul 129. Prin 1888, când Caragiale locuia
undeva aproape, la numărul 148, casa Hristu
avea numărul 141. Mă fascinează ideea că se mai păstrează încă în București
clădiri prin fața cărora probabil că s-au plimbat Eminescu sau Caragiale. Drept
e că, așa cum merg lucrurile, s-ar putea ca, nu peste multă vreme, să nu mai
existe nici una.
Casa datează de
dinainte de 1843. Pe planul Borroczin figurează aici o casă numai cu parter și
subsol, cu o mică anexă în curte. Nu este exclus ca actuala clădire să păstreze
zidurile mai vechii case, mărită și supraetajată în 1871.
După moda
timpului, fațadele sunt decorate în stil eclectic, de sorginte neoclasică. Nu
lipsesc pilaștrii cu capiteluri compozite, semicoloane angajate cu capiteluri ionice, mascheroane la deschiderile în plin
cintru de la parter, frize cu frunze de acant. Ușa de intrare, din lemn masiv, este cu siguranță cea de origine.
Casa e încununată în ax de un
scut, pe care se păstrează inițialele proprietarului.
,
La etajul I, un balcon cu
feronerie decorativă, caracteristică epocii, e sprijinit pe trei console de
piatră sculptată în formă de lei. Cam jerpelit, dar revelator pentru gusturile în arhitectură ale unei epoci ce pare să se topească din ce în ce mai vertiginos în depărtările timpului, decorul original e păstrat în întregime, ca printr-un miracol.
Oameni gospodari, vechii proprietari erau abonați "la serv. ridicărei gunoielor" și asigurați la Dacia...
Bineînțeles, casa este inclusă pe lista
Monumentelor Istorice.
Ei, bine, stai și
te minunezi: cum a fost posibil ca geamurilor de la parter să li se monteze cercevele
de plastic cu geam termopan? Știut fiind că, în cazul unui monument istoric, o asemenea
autorizație este imposibil de obținut.
Încă unul din
misterele dâmbovițene, atât de pline de-nțelesuri…
Copyright Silvia Colfescu, 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu